Articles Archive for May 2009
Analiză şi proiectare »
Autorii cărţii Design Patterns Explained (Alan Shalloway şi James R. Trott, 2000) au considerat important de a reevalua clasificarea GoF prin prisma decuplării obiectelor din sistem. Practic ei reconfigurează categoriile adăugând un nou grup, cel al şabloanelor de decuplare. Deşi majoritatea şabloanelor din acest grup fac parte din categoria şabloanelor comportamentale, autorii nu au recurs la localizarea şabloanelor într-o subcategorie, motivînd decuplarea ca trăsătură primară a acestora. Mai mult decât atât, ei nu exclud posibilitatea şabloanelor de a fi prezente în diverse grupe:
Purpose
Creational
Structural
Behavioral
Decoupling
Abstract Factory
Builder
Factory Method
Prototype
Singleton
Adapter
Composite
Facade
Proxy – virtual
State
Strategy
Template Method
Visitor
Decorator
Bridge
Proxy – …
Analiză şi proiectare »
Una din primele încercări de a clasifica şabloanele au realizat-o chiar autorii cărţii Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented Software(Gamma, Helm, Johnson şi Vlissides, 1995). Desigur clasificarea aici este, mai degrabă, ca suport al organizării, decât suport al înţelegerii. Şi totuşi autorii ne oferă două criterii pentru completitudinea analizei: intenţie/scop(purpose) şi domeniu aplicare (scope) pentru organizarea catalogului de şabloane:
Purpose
Creational
Structural
Behavioral
Scope
Class
Factory Method
Adapter
Interpreter
Template Method
Object
Abstract Factory
Builder
Prototype
Singleton
Adapter
Bridge
Composite
Decorator
Facade
Proxy
Chain of Responsibility
Command
Iterator
Mediator
Memento
Flyweight
Observer
State
Strategy
Visitor
Sursa: Design Patterns Elements of Reusable Object-Oriented Software (Erich Gamma, Richard Helm, Ralph Johnson, John Vlissides).
Analiză şi proiectare, Featured »
Ce face ca şabloanele să fie atât de diferite? Care este relaţia dintre ele? Ce factori caracterizează fiecare şablon? Căutarea răspunsurilor ne va duce într-un mod sau altul la necesitatea clasificării şabloanelor.
În primul rînd, clasificarea ne va oferi o înţelegere mai bună a entităţilor analizate. În cel de-al doilea rînd ne va permite o organizare mai bună, care implicit facilitează înţelegera lor. Savantul rus Voevodin V. V. în cartea sa Параллельные вычисления (Calcul paralel: BHV-Peterburg, 2004) menţiona importanţa clasificării invocând o analogie cu legea periodicităţii apărută în 1869, care a permis …